Matriarhat, patriarhat, feminism, egalitate, extremism, activism, postumanism, neoliberalism – par doar niște concepte enumerate aleatoriu, dar sunt teme presante cu care societatea s-a confruntat în diferitele sale faze de dezvoltare și care au un element comun: schimbarea. Astăzi discursul public, discursul media, discursul artistic, discursul politic, discursul educațional nu există dacă nu include referiri la ceea ce în mod naiv am putea numi o simplă luptă de putere. Polarizarea extremă este o reacție la decenii de uniformism, stereotipuri și tăcere. Oare o mai putem combate? Sau mai bine o acceptăm și, acolo unde putem, construim un discurs integrat, care să cuprindă mai multe seturi de opinii polarizate?
La Galeria Artep, dedicăm primăvara anului 2024 exclusiv perspectivei artistice propuse de femei, fără a ne limita însă la feminism, din nevoia de reda cât mai inclusiv temele aprofundate de artistele și curatoarele lumii în ultimul secol.
Am invitat în acest sens două curatoare românce să ne propună câte o perspectivă curatorială proprie care să evidențieze arta realizată de artiste femei. Dialogul dintre cele două curatoare și temele de cercetare propuse satisfac atât nevoia de a aduce în prim-plan arta femeilor prin medii de expresie diferite, dar și nevoie de a genera un dialog public la nivelul societății, inspirat de o direcție culturală asumată.
Prima expoziție, curatoriată de Cristina Moraru, adresează problematica justiției ecologice și a angajamentului activist-agricol în cadrul unei cercetări artistice desfășurate de către artista suedeză ecofeministă Åsa Sonjasdotter. Expoziția se va constitui ca manifest deschis în sprijinul reactivării metodelor de agricultură colaborativă, incluzând lucrarea The Kale Bed Is so Called Because There Is Always Kale in It realizată în colaborare cu Mercè Torres Ràfols, and Allkorn & Hans Larsson și va putea fi vizitată în perioada 2 aprilie – 20 mai 2024.
Åsa Sonjasdotter este artistă, cercetătoare, scriitoare și lucrătoare socială, care locuiește pe insula Ven, Suedia, și în orașul Berlin, Germania. Opera artistică a artistei suedeze este izvorâtă din nevoia acesteia de a se angaja în procese material-narative pentru deconstruirea relațiilor violente prin hrană și pământ. Investigând câmpurile agricole de monocultură din regiunea foarte industrializată din Scandinavia de Sud, ea are o experiență personală directă a efectelor produse de relațiile dintre oameni, habitate, ape și pământ. De două decenii, Sonjasdotter se implică în educarea cunoștințelor fermierilor și a relației oamenilor cu alimentele. Sonjasdotter este autoarea cărții Peace with the Earth. Earth, Tracing Agricultural Memory – Refigurer Practice, publicată de Archive Books, Berlin, în 2019. Cartea prezintă o anchetă micro-istorică asupra practicilor agricole a trei culturi de bază: cereale, cartofi și varză. Åsa Sonjasdotter este cercetător doctor în practică artistică la Academia Valand, Universitatea din Göteborg, Suedia. Din 2015 până în 2019, ea a fost membru fondator al Neighbourhood Academy, Berlin. În 2007, Sonjasdotter a co-fondat Academia de Artă Contemporană din Tromsø, Universitatea Arctică din Norvegia, unde a fost lider de program până în 2010 și profesor până în 2014. A participat la înființarea asociației artiștilor danezi Young Art Workers în 2002. Sonjasdotter este fondatoarea Women Down the Pub (Kvinder på Værtshus), o rețea de acțiune feministă inițiată la Copenhaga, 1996, care a publicat antologia de texte: View, feminist strategies in Danish visual art în 2004.
Cristina MORARU este cercetătoare, curatoare și editoare din Iași. Lucrează ca lector universitar la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” și este membru fondator al Centrului de Fotografie Contemporană. Totodată, este membru al forumului de cercetare TPP susținut de Technische Universität Berlin, Universität Bonn, Leuphana Universität Lüneburg și Ludwig-Maximilians Universität München, membru AICA și (co)editor al publicației academice Studies in Visual Arts and Communication. A participat în programe de studii internaționale, workshop-uri și rezidențe de cercetare în cadrul NCCR University of Basel, CRC “Affective Societies” Freie Universität Berlin, Aarhus University, University of Vienna, Simon Fraser University (Vancouver), Valand Academy for Art and Design (University of Gothenburg), University of Copenhagen, Lucerne University of Applied Sciences and Arts, Leuphana University Lüneburg, Universität Hamburg, Loughborough University, Birmingham City University, Pedagogical University of Krakow, European University at St Petersburg, Danube University Krems, Ben-Gurion University of the Negev, MTFA Academy Chișinau, EEPAP Lublin, LCCA Latvia, CCA Prishtina, The Cvito Fiskovic Centre in Split, Institute of Contemporary Art in Zagreb, Fondazione Arthur Cravan in Milan și alte instituții independente.
Proiectul continuă în iunie-iulie 2024 cu o expoziție curatoriată de cercetătoarea Larisa Oancea, ce explorează tematici legate de feminism, performativitate și identitate politică a corpului prin intermediul cărților de artist. În paralel, va avea loc o dezbatere dedicată curatoarelor și artistelor din Europa în jurul temei centrale a programului Women Spotlight: arta la feminin.
Larisa OANCEA este istoric de artă și cercetător independent. Din 2016 locuiește la Veneția, unde colaborează cu numeroase instituții de cultură. Este doctor în istoria și teoria artei (Universitatea Națională de Arte din București) cu o teză despre influențele artei renascentiste asupra cinematografiei europene, de la Serghei Eisenstein la Peter Greenaway și Lech Majewski. Formată atât ca istoric de artă, cât și ca antropolog, Larisa s-a dedicat constant cercetării dialogului dintre pictură și film, precum și relației dintre cinematografie și antropologie. Este autoarea cărții „Nancy Spanier. The Arc of a Dancing Life” – o monografie despre coreografa și artista performativă Nancy Spanier, publicată de Performance Inventions în decembrie 2021. În ultimii ani a lucrat ca: cercetător la Siam’s Guy Books, Yogurt Magazine și Performance Inventions; asistent muzeal la Fondazione Prada, Triennale di Milano, Biennale di Venezia, Fondazione Pino Pascali; curator a numeroase expoziții și sesiuni tematice de film. În prezent colaborează cu Pavilionul Elveției la Bienala de la Veneția, iar din 2021 este cercetătoare și curatoare în cadrul colecției private de cărți de artist Tiane Doan na Champassak.
Asociația Galeria Artep a fost înființată în decembrie 2019, din dorința de îmbogățire a demersurilor educative corelate artei contemporane în peisajul cultural ieșean. Colaborarea cu Galeria Artep a însemnat derularea a numeroase expoziții cu artiști români și internaționali, curatoriate de: Alexandra Manole (Felix Aftene, „Memoria Spațiului”, 2018, Ștefan Câlția, „Fragilitate”, 2019, Virgil Scripcariu, „Întâlnire”, 2019, Nicu Ilfoveanu, „Panorama”, 2021), Cristiana Ursache (Miruna Radovici, „Cross the Lake in a Silver Plate”, 2022, „Ștefan Câlția. Pe Olt”, 2022, Șona, Sorin Ilfoveanu, „LEVANT”, 2022/2023, Claudiu Ciobanu „Memento Vivere”, 2023, Viena, Andrei Gavrilița, „RISIPIT”, 2023/2024), Matei Câlția (Ghenadie Popescu și Mark Verlan, „Aproape totul sau mai nimic”, 2020, „Ștefan Câlția. Glăjărie. Apropierea de un meșteșug”, 2021, „Ștefan Câlția. Obiectele restaurării”, 2022, Palatul Culturii), Cristian Nae (Matei Bejenaru, „PRINT”, 2021, Claudiu Ciobanu, „SOLARIS”, 2022).
Organizat de: Asociația Galeria Artep
Proiect cultural co-finanțat de: Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri: Universitatea de Arte „George Enescu”, Institutul de Cercetare Multidisciplinara în Artă, Destination IașI
Parteneri media: Revista Propagarta, ASOCIAȚIA EMPOWER ART & ARTISTS, Asociația PIN pentru Promovarea Tehnologiei și lndustriilor Creative, Revista Modernism
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
