La Galeria Artep, am dedicat primăvara anului 2024 exclusiv viziunii artistice feminine, cu o perspectivă curatorială axată pe arta realizată de artiste femei și contextualizată de două specialiste românce cu portofoliu internațional: Cristina Moraru și Larisa Oancea.
În perioada 6 iunie – 20 iulie 2024 prezentăm publicului expoziția „Oh Boy, It’s a Girl! A short history of artists’ books made by female artists”, curatoriată de Larisa Oancea, ce explorează tematici legate de feminism, performativitate și identitate politică a corpului prin intermediul cărților de artist.
„Cu un titlu inspirat de iconica expoziție muzeală Oh boy, it’s a girl! Feminismen in der Kunst organizată de Hedwig Saxenhuber și Astrid Wege la Kunstverein München în 1994 – un nod esențial în abordările transdisciplinare pe această temă – proiectul curatorial actual oferă o viziune polifonică asupra problemei de gen prin practica transgresivă a unor artiste care au lucrat – unele ocazional, altele în principal – cu materialul tipărit: Hanne Darboven, Sophie Calle, Marianne Wex, Nancy Spero, Carmen Winant, Mariken Wessels, Anne Collier, Louise Bourgeois, Annette Messager, Francesca Woodman, Justine Kurland, Katrien de Blauwer, Mirella Bentivoglio etc. Narațiunile lor diversificate punctează istoria postmodernă a cărților de artiști, marcând totodată răsturnările și punctele de cotitură ale discuției despre identitate corporală, de la cele mai poetice la cele mai politice. Inspirată de această activare performativă a corpului feminin – adesea folosită ca strategie împotriva structurilor de putere patriarhale predominante – expoziția este completată de o lucrare de apropriere a lui Tiane Doan na Champassak care „muzeifică” trei colaje stradale ale colectivului feminist Féminicides (activ la Paris din 2019), precum și printr-o selecție de fragmente video din cariera timpurie a coregrafei și artistei performative Nancy Spanier, a cărei practică a anticipat numeroase atitudini și teme reiterate în discuțiile despre gen din ultimele decenii, precum încorporarea, existența, sexualitatea, intimitatea și politicile corpului”, detaliază Larisa Oancea.
Larisa OANCEA este istoric de artă și cercetător. Din 2016 locuiește la Veneția, unde colaborează cu numeroase instituții de cultură. Este doctor în istoria și teoria artei (Universitatea Națională de Arte din București) cu o teză despre influențele artei renascentiste asupra cinematografiei europene, de la Serghei Eisenstein la Peter Greenaway și Lech Majewski. Formată atât ca istoric de artă, cât și ca antropolog, Larisa s-a dedicat constant intersecției artelor cu alte discipline. Este autoarea cărții „Nancy Spanier. The Arc of a Dancing Life” – o monografie despre coregrafa și artista performativă Nancy Spanier, publicată de Performance Inventions în decembrie 2021. În ultimii ani a colaborat cu Bienala de la Veneția, Triennale di Milano, Fundația Prada, Fundația Pino Pascali, Arte Laguna, Cineteca Pasinetti și Yogurt Magazine, printre altele. În 2022 a coordonat, împreună cu Daniel Neugebauer, programul de mediere și cercetare pentru Pavilionul României la Bienala de la Veneția (în cadrul proiectului Adinei Pintilie „You Are Another Me – A Cathedral of the Body”) și a colaborat cu Pavilionul Germaniei (în cadrul proiectului Mariei Eichhorn „Relocating a Structure”). În prezent este producător executiv al Pavilionului Elvețian la Bienala de la Veneția 2024 în cadrul proiectului „Super Superior Civilizations” de Guerreiro do Divino Amor, curatoriat de Andrea Bellini. Din 2021 lucrează ca cercetător și curator la Studio 454 din Veneția, colaborând cu artistul și colecționarul Tiane Doan na Champassak în demersul de arhivare, documentare și valorizare a colecției sale de cărți de artist. În cadrul acestei colecții, a co-curatoriat expozițiile Burning Matter (2022), Folded Cities (2023) și Text as Image (2024) și pregătește în paralel publicația “The Appropriationists”.
Imediat după deschiderea expoziției, pe data de 7 iunie 2024, va avea loc la Iași dezbaterea dedicată curatoarelor și artistelor din Europa în jurul temei centrale a programului Women Spotlight: arta la feminin.
Prima expoziție din proiect, „Cultivând în comun abundența”, curatoriată de Cristina Moraru, a evidențiat problematica justiției ecologice și a angajamentului activist-agricol în cadrul unei cercetări artistice desfășurate de către artista suedeză ecofeministă Åsa Sonjasdotter și a putut fi vizitată la Galeria Artep în perioada 2 aprilie – 20 mai 2024.
Asociația Galeria Artep a fost înființată în decembrie 2019, din dorința de îmbogățire a demersurilor educative corelate artei contemporane în peisajul cultural ieșean. Colaborarea cu Galeria Artep a însemnat derularea a numeroase expoziții cu artiști români și internaționali, curatoriate de: Alexandra Manole (Felix Aftene, „Memoria Spațiului”, 2018, Ștefan Câlția, „Fragilitate”, 2019, Virgil Scripcariu, „Întâlnire”, 2019, Nicu Ilfoveanu, „Panorama”, 2021), Cristiana Ursache (Miruna Radovici, „Cross the Lake in a Silver Plate”, 2022, „Ștefan Câlția. Pe Olt”, 2022, Șona, Sorin Ilfoveanu, „LEVANT”, 2022/2023, Claudiu Ciobanu „Memento Vivere”, 2023, Viena, Andrei Gavrilița, „RISIPIT”, 2023/2024), Matei Câlția (Ghenadie Popescu și Mark Verlan, „Aproape totul sau mai nimic”, 2020, „Ștefan Câlția. Glăjărie. Apropierea de un meșteșug”, 2021, „Ștefan Câlția. Obiectele restaurării”, 2022, Palatul Culturii), Cristian Nae (Matei Bejenaru, „PRINT”, 2021, Claudiu Ciobanu, „SOLARIS”, 2022).
Organised by: Galeria Artep Association
Cultural project co-financed by: National Cultural Fund Administration (AFCN)
Parteneri: Universitatea de Arte „George Enescu”, Institutul de Cercetare Multidisciplinara în Artă, Destination Iași
Parteneri media: Revista Propagarta, ASOCIAȚIA EMPOWER ART & ARTISTS, Asociația PIN pentru Promovarea Tehnologiei și lndustriilor Creative, Revista Modernism
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
